Am scos aparatul ca s-o imortalizez. Uneori chiar aş fi reuşit, dacă nu m-ar fi sabotat sughiţul unui scaun.
La ieşire, zgomotul m-a primit înapoi, pe un covor roşu special întins pentru mine, ca să nu mă rătăcesc.
Adânc în stradă, ceva mi-a atras atenţia.
8 comentarii:
zici că-i scoasă din buzunarul lui cortazar biblioteca asta. nu liniştea. ea crecă e marcă înregistrată verbiaj.
Inteleg ca Linistea e sechestrata in biblioteca. Poate madama ar trebui reclamata la Politie. Dar daca acolo dam peste Sirena?
Verbiaj, ai început și tu să te lauzi ca Sfiosul cum te duci tu în fiecare zi la biblioteca Academiei?:)))
no comment,
dar totusi de acord cu luiza -'marca inregistrata verbiaj' :)
[cand ti-am zis ca esti cult...]
o fi existand Ea, da'ti place s'o silui'esti b'logoreic p'aci...(ma rog, ai o scuza - p aia de'ai intalnit'o'n bibiloteci e contra'facuta, deci se poate sa'i fi placut)
Adânc!Tăcere demnă de mormânt.Am muşcat(mărul, reclamă la proteze)şi m-am împiedicat în groapa de lângă! M-a atras lanţul! Acu înţeleg eu expresia”prost, de dai în gropi”. Mă refer la scaunele neocupate, desigur. Dincolo de tăceri (dar cu mişcări de aparat, pe podea sau transfocări) covorul roşu e întins pentru cei ce vor să vadă raza de lumină. Unora le plac doar pozele, altora scrisul de mână. Mie mi-au plăcut ambele. ;)
O "tacere asurzitoare".
Frumoasa ideea.
Trimiteți un comentariu