Am ajuns şi coş de gunoi.

„Am zis să-ţi dăruiesc un zâmbet, că oricum nu mai aveam ce face cu el. Ştii că-ţi ofer resturile“, mi-a zis un prieten.

Ce ar fi trebuit să-i răspund?

17 predispoziţii la dialog.:

Anonim spunea...

Daca ti-e prieten cu adevarat, prieten de-o viata, reactionezi tot cu un zambet.

La final de zi, restul unui zambet are trupul unui dor si blandetea unei adevarate prietenii.

InBonobo.com spunea...

iadesh?

alexedi spunea...

nu exista resturi.

monsoux spunea...

"îți mulțumesc că mi le-ai păstrat"

almanahe spunea...

Mie nu mi-e clar dacă tu ştiai că ţi se cuvin ţie resturile, aşa cum afirmă amicul. ;)

anadana spunea...

Ai formulat intrebarea in asa fel, incat am inteles ca n-ai zis nimic.Deci:nimic.(ce, ai ajuns si cos de gunoi?)

Anonim spunea...

daca zimbetul este un rest atunci prietenul tau este "cineva". cred ca este bine sa-i raspunzi tot printr-un rest din trairile tale, de exemplu prin atingerea miinii. azi uitam tot mai mult sa ne atingem miinile. a devenit un rest in bagajul nostru emotional.

motanes spunea...

Doar scoate limba la ea...

robin spunea...

Trebuie sa te lamuresti ce fel de zambet e: de hirtie, de plastic sau de sticla.
Acum colectarea resturilor se face selectiv. :))

runbaby spunea...

ce vrei sa spui cu asta, as fi intrebat

verbiaj. spunea...

anonim, am reactionat cu doua zambete. e frumos ce ai scris.

zamo, pe cuvant daca am inteles ce ai vrut sa zici. pe cuvant!

alex, in cazul asta e bine ca exista. din resturi d-astea faci un intreg.

monsoux, asta e raspunsul pe care l-as fi dat, daca eram inspirat :)

almanahe, mi se cuvin, iti garantez, ti-o zic cu mana pe zambet.

anadana, am zis: "mama, ce misto ai zis, o pun pe blog pe asta" :(

anonim, i-am atins mana prin tastatura.

motanes, o sa scot, sa vad ce se intampla.

robin, era un zambet de ciocolata, cu asta ce trebuie sa fac?

runbaby, s-ar fi suparat, nu crezi? rar iti da cineva un zambet, chiar si la mana a doua.

lizuca spunea...

mi-e mi-ar fi milă de cineva care nu mai are ce face cu un zîmbet!

monsoux spunea...

n-are de ce să-ți fie milă de cineva care zâmbește. Mai ales dacă zâmbește în ciuda oboselii, tristeții, insecurității sau poate a nesiguranței.

(mi-a plăcut și "colectarea selectivă" chiar dacă de fapt nu oferă un răspuns la întrebare. Mie mi-ar fi frică doar de zâmbetele de plastic)

verbiaj. spunea...

reciclarea zambetelor e chiar o solutie pentru orice.

si monsoux, multumesc ca m-ai ajutat cu un raspuns frumos pentru lizuca.

monsoux spunea...

np :)

lizuca spunea...

am găsit în răspunsul "vostru" cel puţin trei motive pentru a zîmbi!...:)
ziceam doar că atunci cînd conştientizezi că nu mai ai ce face cu un zîmbet, ar trebui să-ţi pui nişte întrebări!
iar mila e un sentiment cît se poate de uman, din păcate prost înţeles uneori.

runbaby spunea...

Daca tu nu te-ai suparat pentru ca ti s-au oferit resturile cu care oricum nu mai avea ce face, de ce s-ar supara prietenul tau pentru ca incerci sa clarifici ce voia sa spuna? Altfel punea punct dupa "Am zis să-ţi dăruiesc un zâmbet", nu crezi :)?

Copyright © 2008 - verbiaj. - is proudly powered by Blogger
Smashing Magazine - Design Disease - Blog and Web - Dilectio Blogger Template