joi, august 14, 2008

Teoretizări deplasate.

Emisiunii "Sinteza zilei" şi amfitrionilor ei li se potriveşte o zicere pe care nu mai ştiu unde am mai auzit-o: "într-o societate analfabetă nu există greşeli gramaticale".

După ce a văzut scrijelit pe un perete din buda Antenei 3 următorul aforism "A gândi înseamnă a suferi", semnat Valerică S. (un admirator al lui Henri Beyle), Mihai Gâdea a ales să nu sufere.

iar în ceea ce priveşte poneiul roz, aleg să mă hazardez puţin, citându-l pe Oscar Wilde: "diversitatea opiniilor privitoare la o operă de artă arată că acea operă este nouă, complexă şi fundamentală". N-o fi ea cine ştie ce operă, dar şi-a atins ţelul: a intrat în istoria artei. Copiii noştri o vor gugăli mulţi ani de-acum înainte.

4 comentarii:

Anonim spunea...

faptul ca e "noua, complexa si fundamentala" nu inseamna ca e si valoroasa. in plus, sa nu uitam ca oscar wilde era un mare iubitor de vorbe cu semnificatie inversa ;)

verbiaj. spunea...

exact. stiu ca era gay :) n-am spus ca e valoroasa, dar indeplineste cel putin doua criterii din cele enumerate de wilde - e noua si complexa (cine s-ar fi gandit la un ponei - roz! - cu svastica pe crupa? Stim, oricum, ca poneiul nu era mainul expozitiei, ci doar un element de umplutura adus acolo ulterior. iar daca o lucrare suscita atata dezbatere incepe sa se lipeasca de notiunea de fundamental. iata, un ponei infim reuseste sa aduca la ore de varf ideea de street art. deci poneiul face un serviciu artei, pe care o aduce in controversa. ceea ce nu e rau deloc.

Anonim spunea...

as mai avea o mica obiectie si anume ca acel ponei roz va ramane the key word pentru respectiva expozitie. toata lumea va identifica expozitia cu el. ori asa cum ai spus si tu, the little pink poney era un element rezidual. prin urmare, nu cred ca oamenii vor afla prea multe despre instalatia street art de la ny gratie acestui artefact. dimpotriva, o vor reduce la atat. e caz clasic de alterare a mesajului.

verbiaj. spunea...

clar