Ţarul Mihalkov.

O femeie îi spune unui bărbat: "Când sunt cu tine ştiu adevărul".



"Fiinţa umană e un vas ce aşteaptă să fie umplut".
Mihalkov a turnat în mine cu găleata: mai întâi, o poveste.
Apoi, multă vodcă, multe râsete, Mozart, Strauss şi versuri de clopot.



1885. În Rusia încremenită în zăpadă, o americancă se îndrăgosteşte
de un ofiţer rus.

Ea îl iubeşte pe el până-n carne. El o iubeşte pe ea până-n suflet.
S-au cunoscut în tren. Au mâncat împreună covrigi şi au băut
şampanie.
Un puşti, un cadet. Iubirea îl aprinde ca pe praful de puşcă şi îi
dă ascuţime de baionetă.
O femeie. Cu adevărat femeie, cu arme mult mai subtile:
evantaie largi, zâmbete de cleştar, priviri delicate.

"Bărbierul din Siberia", de Nikita Mihalkov.
Film care a deschis Festivalul de la Cannes în 1999.
5.000 de figuranţi. 3.000 de costume.

Jane Callahan şi Andrei Tolstoi se regăsesc într-un colţ de mansardă.
Trupurile lor se cedează cu o pasiune care mută pianul din rădăcini.

Apoi, căderea. Suferinţa, aşteptarea, drama.

Dragoste interzisă, de la început până la sfârşit.

O aventură printre cuvinte mari:
onoare, prietenie, iubire.

Un film atât de bun, încât îţi aminteşti cum ar fi trebuit să fii.
Cum ar fi trebuit să priveşti o femeie în ochi. Cum ar fi trebuit
s-o asculţi, când ea tace.

Când au curs genericele de final, primul meu gând a fost să mai văd
filmul o dată. Ascultam, fascinat, muzica.
Şi atunci, am ştiut.

M-am simţit nevoit să depun şi eu jurământul, la fel ca armata
lui Mihalkov. Mi-am jurat că nu voi uita prea devreme această poveste.

Cronicare, am absolvit împreună prima lecţie de Mihalkov.
Te aştept şi la alte cursuri.

10 predispoziţii la dialog.:

Aky spunea...

Un dar tare frumos mi-ai facut cu aceasta cronica, camarade intru ale Barbierului splendori. Cata frumusete si cata durere, invelite intr-o delicatete de necrezut.. Nici nu stiu ce sa scriu despre el, decat ca Il Iubesc.

Jur extrem de rar, dar am facut acelasi juramant ca si tine, V.

pantacruel spunea...

verbiajule,

este minunat ce se intampla.
intotdeauna am visat ca 'intr-o zi' toti bloggeri din judet sa scrie despre filme. si dorinta mi s-a implinit pe jumatate :)

ieri seara citeam un film ('ingerul necesar') pe blogul lianaei patras. f bun.
cateva minute mai tarziu dau de amica maria c. vorbind la ea pe mosie despre 'becoming jane'. frumos.
a doua zi, dimineata, o alta colega, oana d., vine si mai tare din urma cu acelasi 'becoming jane'.
m-au incitat si am vazut la randu-mi filmul despre viata lui jane austen. si la noapte voi scrie si eu evident despre englezoaica si filmul acesta.
acum...
cronicarul si matale veniti cu un mihalkov de zile mari - 'bărbierul din siberia'.

asa va vreau flacaii mei!!!
:))

PS
nu vreau sa cred ca abia acum faci cunostinta cu 'bărbierul din siberia'!
minte-ma, omoara-ma, dar nu imi spune asta, magule verbiaj!

pantacruel spunea...

tot eu.
am uitat sa te felicit.
uimitoare cronica matale.
mai vreau!!!
:)

Aky spunea...

Alo, domnu' Panta, nu te lua de V., se iarta tot pentru ca si-a lasat sufletul inmiresmat de Barbier (de care sunt ireparabil indragostit) si a scris asa filigranat si frumos despre el.

Cinstit public, infruptati-va din inca o mica bijuterie pe care a scris-o V. la Cronicaru. Gazda, nu te supara, imi iau libertatea de a impartasi ce m-a uns pe suflet. Subscriu smerit.

"O explozie de calitate cinematografica. cei care spun ca povestea e puerila, sunt naivi. Ca e desueta? Sunt invechiti. Prefer sa iubesc alergand singur pe camp si strigand in gura mare decat sa trimit un sms cu un emoticon. m-au induiosat si lectia de prietenie din garnizoana si tigara de la final. un fum care se duce spre cer ca o iubire pierduta. sfasietor si adevarat, ireal de dramatic, dar superb de sincer."

(Verbiaj despre Barbier)

verbiaj. spunea...

aky si panta, recunosc, nu vazusem barbierul dar cred ca altfel apreciezi un film de o asemenea anvergura la maturitatea de 28 de ani pe care altminteri l-ai fi vazut la 20. asa ca ma bucur ca l-am intalnit acum si l-am receptat cerebral si sentimental.

aky, sa publici ce eu insumi am zis pe blogul cronicarului ma baga in puscarie, omul are drepturi de autor pe comentariul meu :), gracias, aky, oricum.

panta, n-am mai vazut de mult un film american bun, astept sa-mi dai tu unul. sincer, becoming jane are ceva care parca nu ma atrage. dar poate ma insel.

Aky spunea...

Scuzati, da n-am vrut sa fiu egoist cu ceva frumos.. las' ca ma duc eu la zdup, si daca-mi aduceti la vorbitor Barbierul si o tona de filme faine, plus carti si ceai, stau cuminte acolo.

Acum savurez California Dreamin'.. poate vine sa ma ridice o duba cu soldati ca ai lui Assante, ca ma-nmoi tot si cer marirea pedepsei.

yume spunea...

l-am vazut dupa ce ti-am citit insemnarea.
eu am ramas cu sentimentul ca pana si vantul asculta parca de regizor.

verbiaj. spunea...

frumoasa invidie, yume. erai geloasa pe mine, vazusem ceva ce nu stiai. si ai hotarat sa schimbi asta. iarna a venit mai devreme, cu filmul lui mihalkov.

yume spunea...

m-ai prins, :)
n-am putut sa mai las o zi sa treaca fara sa-l vad.

cronicaru' spunea...

verbiaj, de acord ca am absolvit impreuna o lectie de mihalkov. dar nu prima. sunt la a doua desfatare, dupa "utomlyonnye solntsem", sau soare inselator. si am de gand sa perseverez. dc ne ajuta la nevoie si am in plan vreo 10 trufandale made in russia, cateva chiar de mihalkov. sa-i multumim inca o data akyului.

Copyright © 2008 - verbiaj. - is proudly powered by Blogger
Smashing Magazine - Design Disease - Blog and Web - Dilectio Blogger Template