Omul invizibil a întâlnit.

Omul invizibil a întâlnit un orb pe trecerea de pietoni de la Iancului

Știți, acolo, la Intermacedonia

S-au salutat, ca și cum s-ar fi cunoscut de mult

S-au oprit chiar în mijlocul petrecerii de pietoni

Pietonii dăduseră ad-hoc o mică petrecere ca să sărbătorească întâlnirea spontană, neașteptată și minunată a celor doi prieteni

Oamenii s-au dat jos din mașini și au strigat surescitați:

Hei, uite-l pe omul invizibil

Ce mai faceți, domnule invizibil?

Ce ne bucurăm să vă revedem!

Aproape că vă scoseserăm de la întreținere, dar ce fericiți ne faceți în continuare că veți contribui la fondul de rulment!

Oameni în toată firea dădeau cu căciulile de pământ de bucurie

Și era destul de ciudat, era un februarie cu 17 grade

Omul invizibil s-a uitat la ei

I-a străbătut pe toți cu o privire nemiloasă

Și le-a zis, verde în față, deși invectivele lui erau transparente

Iertați-mă, cred că mă confundați!

Cred că mă confundați cu un om invizibil mai celebru

Și a plecat

În scrâșnetul dezaprobator al tuturor administratorilor

care apucaseră deja

Să-l pună pe lista de întreținere a câtorva scări de bloc.

(Mai multe episoade din vieața omului invizibil)