miercuri, februarie 18, 2009

Juriul format din mine am deliberat.

Pagina 164.

Întrebare: Ce este chestia albă dintr-un găinaţ?
Răspuns: Este tot găinaţ.

Cam asta e cu ştiinţa şi cât de folositoare poate fi ea în aceste vremuri de dezastre ale mediului înconjurător. Cernobîl continuă să fie mai fierbinte decât un cărucior de bebeluş de la Hiroshima. Deodorantele cu care ne dăm la subraţ au săpat găuri uriaşe în stratul de ozon.

Şi luaţi aminte la povestea asta: fratele meu mai mare, Bernie, care nu ştie să deseneze nici de-al dracului şi care, atunci când era mai afurisit, spunea că nu-i plac picturile, fiindcă nu fac nimic în afară de faptul că atârnă într-un loc ani la rând, în această vară a devenit artist!“

Închei aici citatul din „Cutremur de timp“, de Kurt Vonnegut, că altfel s-ar putea să mă trezesc că am transcris toată cartea, la cât de mişto e.

Şi, după ce am elucidat misterul, o să anunţ şi câştigătorii concursului de o zi. Deşi am spus că premiile sunt la alegere (adică fiecare îşi alege premiul după cum îl taie capul - şi regula rămâne valabilă), voi oferi şi eu câte unul, celor doi câştigători.

Pe locul întâi este Alexedi, care a ştiut răspunsul la milimetru. Premiul pentru el va fi următoarea mea însemnare, pe care i-o voi dedica în întregime.

Premii pentru locurile II şi III nu se acordă, dar Cronicaru primeşte o menţiune specială pentru răspuns licenţios premeditat. Premiul pentru tine, cronicare, e următorul: îţi dau voie să publici o însemnare pe blogul meu, când vrei tu (poate să fie peste două secunde sau peste 10 ani). Se garantează libertatea totală de exprimare.

Hai că premiile sunt tari, n-aveţi ce zice. Şi ăsta e doar primul concurs.

P.S. Elogii pentru ceilalţi participanţi. Dar şi ciuciu! N-aţi luat nimic!

12 comentarii:

pantacruel spunea...

ai si dat premiile?
nici n-am apucat sa deschid word-ul ca sa-mi dau insir sirurile de litere sirete fara sir si deja s-a incheiat tarasenia.

hmmm... vitezistule! lacatusule! majearule!:)

alexedi spunea...

o, dar sunt coplesit - plecaciuni.
(si un om fara de tara e faina, cam ca asta minus sefeul. un fel de blog :) )

Anonim spunea...

iar m-am blocat printre virusi. voiam sa-ti spun ca daca tot ai extins interpretarea la stiinta atunci ar fi bine sa meditezi la rolul stiintei: acela de a pune intrebarea. Ce este chestia alba din mijlocul gainatului? Daca tu spui ca este tot gainat, atunci mai poti pune urmatoarea intrebarea? De ce este altfel? Asa cum si noi ne putem intreba de ce concursul tau este diferit de cel al lui djerzinsky: tipul intrebarilor, alegerea cistigatorului si bineinteles: premiul.

Anonim spunea...

prin amabilitatea ta, ma gindesc sa lansez intrebarea: cine stie o adresa de mail a proprietarului de blog soirs?
Cu profund respect

Anonim spunea...

Anonim 1, ce e atat de interesant la blogul lui soirs? Nu mi se pare cu nimic deosebit.

Anonim spunea...

mie mi se pare. mi se pare ca incearca sa ajunga la esenta sufletului - adica asa cum spuneau grecii - la sufletul sufletului.

alexedi spunea...

soirs, tu esti? e un experiment?
;)

Indelible Bonobo spunea...

somehow, i thought a chick was going to win. ca altfel nu faceam gesturi d-astea, vacaleresti!

Anonim spunea...

@alexedi: chill out, nu e nici un experiment! sunt doar fapturi derutate in cautare de busola!

cronicaru' spunea...

treaba ta... tu ai zis-o...

alexedi spunea...

@dj: normal ca nu e niciun experiment, ca el e un observator olimpian :)
@bonobo: na aflu si io acu ca vonnegut e ciclit :)

verbiaj. spunea...

panta, am asteptat in gainat si sa-ti povestesti experienta aici, la mine. dar ai tinut norocul doar pentru tine, ce sa-ti fac.

anonim, premiile lui djer mi se par mai misto, ale mele sunt mai impulsive, ale lui sunt testate pe propria-i piele. cat despre soirs, intrebarea ai lansat-o, deja. si nu cred ca se va evolua mai mult de atat.

zamolxis, trecerea ta pe aici incepe sa devina o rutina care imi face placere.

djer, iata ca am devenit si un fel de stea polara a blogosferei.

alex, premiul tau se zamisleste chiar acum, hai ca ma grabesc sa te prind cu streaming, acasa.

cronicare, mi-ai zis-o!