„Ce e frumos şi lui verbiaj îi place“.
Reflexul statului la coadă mi s-a transmis pe cale familială, prin amabilitatea părinţilor.
Aşa că m-am aşezat şi eu la coada ochiului, să văd dacă mai pică ceva pe youtube.
şi a picat tocmai premiul pentru Alexedi.
uită-te cum se uită la tine!
am doar o rugăminte: dacă privirea ei îţi dă cu rest, dă-mi şi mie, să mă simt şi eu în centrul atenţiei, măcar pentru o clapă.
Întrebare: Un pian şi o femeie pot avea o aventură amoroasă?
Răspuns: Tot ce e posibil.
22 de comentarii:
gotta luv her
eu inca nu stiu daca sa o iubesc sau nu, il astept pe alexedi sa imi spuna daca mi-o lasa mie. dar daca ma mai prinde in privirea ei asa cum tocmai a facut-o adineauri, treaba e lamurita. si stric si prietenia cu alex!
verbiaje,
nu-i suficient ca fata asta cu muzica ei maiastra ne face sa ne simtim euglene verzi? mai vii si tu cu verbu-ti-calambur sa ne-ametesti?
Verbiaj, da' urechile? Ce zici de ele?.
Ştiu, o să zici acum că are urechi muzicale. O fi având. Da' la câtă muzică au ascultat la viaţa lor...
În rest, e clar că a reuşit să vă farmece pe toţi. Eu cred că fata asta o face cu pianul.
sovaiala amicului djerzinsky are o explicatie: soirs scrie din suflet pentru sufletul omului, djerzinsky scrie din ego pentru brandul egoland. de aici si dilema lui: sa lupte pentru cunoasterea adevaratei fiinte sau pentru pavoazarea ei? cit despre alexedi, mi se pare ca trebuie sustinut. el a avut puterea sa arate ca sufera. voi, procedati ca djerzinsky, va asezati mastile. cu recunostinta
uf nu ma lasa la serviciu sa vad.
iti multumesc mai mult de acas'
innu, chiar asa de lipsit de imaginatie ma crezi, sa zic ca are urechile mari pentru ca a ascultat multa muzica? (as fi zis, dar mi-ai luat vorba din gura). o sa iti raspund intr-un mod cat se poate de original si o sa-i recomand lui tori sa nu se tunda niciodata prea scurt :)
anonim, apropo de masti, tu cine esti?
alex, era pusa de aseara, pentru acasa, dar te-ai culcat devreme.
nu conteaza masca numelui. conteaza masca sentimentelor si a gindurilor. chiar, ai o adresa de mail pentru soirs?
n-am.
@anonim: ah, pavoaza-mi-as brandul! btw: djerzinski e cu "i" la final! "y" nu face parte din masca mea :) un pic de respect, te rog, daca tot ma "analizezi" in absenta,
ahhhh. multumesc!
a, si raspunsul e da, desigur. ba chiar a fost menaj a troa. ca am stat in randu 2 pe mijloc. uite, aici la 0.21 s-a uitat fix la mine, iti zic!
http://www.youtube.com/watch?v=V2Gaf-6MFwg
http://www.youtube.com/watch?v=6-iLCwoJKac&feature=related ce spuneti de un zambet la 2:22 ?..
pentru cei care admit finaluri (de cuvint)cu i in loc de y: cuvintele sunt importante, dar nu sunt totul. mai importante sunt liniile, asa cum scriai de curind. si in continuare lansez intrebarea: cine are o adresa de mail pentru soirs? si la acest sfirst de saptamina a scris frumos, nu-i asa? desi, as putea ca premizele sunt false. tocmai pentru ca anticii au dat-o in bara cu iubirea dionisiaca au venit medievalii cu ..."fantasmele" iubirii...mostenite. ciudat, nu-i asa?
ah, si daca tot veni vorba de djerzinsky, cel cu i nu cu y, ar putea fi cumva vorba de mihai chirilov, pentru ca seamana scrierile lui din presa cu cele de pe blog? zic si eu asa, ca sa mai inveselesc atmosfera de primavara indecisa
Aceeaşi percuţie irlandeză ce se împarte în timpi roşcaţi, pianul înfiorat de mâini pasionale puse în mişcare de hematii talentate, vocea cu tremolo şi intensitate de amazoană la vânătoare, valuri de orchestraţie care se succed gradat ca să trezească porii la cutremur...sau la viaţă(?)Mmm.
Alina, a, crezut o clipă că eşti bărbat!:)))
Sincer, nu văd ce vedeţi şi voi. Adică e ok, artista. Dar c'mon, e cam mult entuziasm pe aici.
PS:@ Soirs, eu mă ofer pentru emailuri parfumate. Te bagi?:))
Serios acum, îmi place la nebunie cum scrii. Mă arunci direct în cuaternar cu scriitura mea cu tot.:)
Innuenda, sunt bărbată...cred:)
Auzi cum clipoceşte pianul? vocea? cum curge melodia?
Hahaha, deci ăsta era misterul, Alina!
Pianul? O nebunie. La ăsta m-am entuziasmat și eu.:-)
A-ha, deci ai şi tu un "yang" mai puternic - caracteristică de care nici nu e nevoie pentru a aprecia genialitatea lui Tori.
Sau poţi avea o atitudine admirativă, ca a mea, care am rămas la nivel de Sonata lunii.
Sonata lunii, eh, ce vremuri...Am pus un băiat cu ochi albaştri să mă acompanieze la chitară cu Sonata Lunii în timp ce recitam o poezie, creaţie proprie, la un festival binecunoscut de gen. De câştigat, am câştigat tot locul doi, ca şi în anul precedent. Dar efortul meu mi-a adus un prieten cu ochii albaştri, care cânta dumnezeiesc la chitară.
(ce-i drept, nu a durat prea mult, că avea nevoie disperată de dentist, dar astae o poveste greţoasă, pe care nu o să v-o spuns!:D)
Eşti sigură că nu te-a acompaniat cu Romanţa andaluză? Am auzit o singură dată Sonata lunii la chitară (electrică - am dubii ca ar ieşi pe cea acustică). Dacă da, prietenul tău trebuie să fi fost foarte tare. Păcat ca nu a trecut proba de fildeş.
Felicitări pentru premiu. Ştiu cum e să fii pe locul 2.
Trimiteți un comentariu