Omul invizibil la malul mării

Omul invizibil rătăcitor a ajuns chiar și la Constanța, unde a mâncat un panini, a băut un Ice Latte de la 5 to go, a bântuit străzile, ținând în mână o linguriță de lemn rămasă de la o înghețată.

Într-o dimineață, pe la șapte, a privit marea, a filmat-o absolut previzibil cu telefonul lui portabil, și-a amintit de toți pescărușii pe care i-a văzut pe acea plajă și a plecat mai departe.

Nimeni nu îl observa, nimeni nu vorbea cu el, doar marea îi mai aducea din când în când la mal câteva complimente, așa, cam la 2-3 valuri, iar omul invizibil se simțea inundat de recunoștință.

Erau zile de sfârșit de vară la Constanța. Prin centru, oamenii stăteau la cafele, cineva mânca niște scallopine la Mangia Mangia, se trăiau zile bune, în pace și într-o oarecare speranță.