când ai plecat ai luat cu tine toată viaţa aia adevărată, în care îmbrăţişările erau mai valoroase decât aurul, timpul ăla dilatat, în care ne vedeam de zece ori pe zi şi suspinam împreună, unde se duseseră toate astea?
toate sentimentele patetice posibile le-ai luat cu tine şi le-ai înfăşurat într-o batistă aproape virgină, în care ai plâns, îţi aminteşti, doar o dată, şi nu ţi-a plăcut.
când ai fugit s-au stins toate luminile în sălile de cinematograf şi iubirile din ultimul rând au rămas în beznă, când te-ai ascuns s-a topit instantaneu cea mai bună îngheţată din lume, iar în copii au încetat să mai crească libere ca pasărea cerului şi ca muşchiul sălbatic toate nostalgiile.
ai luat cu tine toată viaţa aia frumoasă când ai început să te răsteşti la lucrurile neînsemnate, ce vină aveau ele?
15 comentarii:
Ei, uite, asta drept la inimă mi-ar fi ajuns dacă eram ea. Nimic nu-i mai copleșitor decât un bărbat care te regretă și recunoaște!:)
perfect de acord cu innuenda. numai că un bărbat capabil de asemenea cuvinte nu va da niciodată motive unei femei să plece. :)
(Deci recunoşti că aproape te-am asasinat cu M83 şi că îţi place să agonizezi aşa.)
da, este interesanta repetitia temporala: 2007. da, probabil ca numai aceste cuvinte pot "defini" nostalgia unei iubiri "trecatoare": viata adevarata si frumoasa, suspine, plinsul intr-o batista "aproape virgina", evadarea in intuneric, lucruri neinsemnate. mai departe vedem singuratatea cuplului. acest cuplu pare sa aiba in comun doar actiunea de "experimentare" a simtului tactil si a rolului "cuvintelor usoare" in luarea deciziilor afective. cuplul nu are idealuri, nu are expectatii comune, nu are tresariri. are doar "experienta". pare o chestie convenita de cei doi la inceputul legaturii. da, cred ca ai "pictat" destul de bine o scena de iubire din sec XXI. in ultima instanta cei doi trebuie sa fie fericiti ca au avut si atit, intr-o maniera frumoasa si adevarata.
oh, ce frumos se vorbea pe blogul tau in urma cu 3 ani. acum ai face la fel- adica sa alergi cu masina pe un tip aflat intr-o mare nevoie fiziologica stiind ca numarul WC -urilor publice din acest oras tinde catre zero? trist, foarte trist. dar sunt semne de primavara continua. anul trecut vorbeai cu cadavre, vedeai apocalipse. acum esti mult mai colorat. sa ne inchipuim ca esti un van gogh al poeziei romanesti de sec XXI care a depasit etapa verde si a trecut in etapa echilibrului cromatic?
subiect: unde se bea o cana de vin fiert bun?
eu imi amintesc crima aproape simultana m83. altceva nu stiu a spune, decat ca-mi doresc sa le fie oamenilor bine. si ca muzica e viata mea, desigur. :)
Vina lor e ca au gasit too late pe cineva sa le scrie cu cerneala simpatica :)
domnisoara t, noua sa ne spuneti cum e cu surful. :)
am auzit ca asociatia taximetristilor a demarat un proiect cu taxiuri zburatoare. chestiune atractiva pentru ca se pare ca nu produc zgomot/sunete. nici gaze de esapament cu efect toxic asupra creierului pasagerilor umani. se pare ca au proprietata unica de a te traslata din titan pina in drumul sarii sau...aici va las pe voi sa va treceti locatiile dorite
trei pisici si-au facut casa in apropiere. sper sa se lase prinse.
@helios: prinse de ce? de cine? pentru ce?
Ce vina au ele? :)
oh trist domnule/doamna cinela. a te lasa prins/a poate fi chiar un lucru bun. se pare ca vi s-a intimplat ceva in viata nu prea placut din moment ce vedeti in orice "prindere" o vina.
panseu: un batrin de 79 de ani are cancer de vezica urinara. se pare ca s-a obisnuit sa traiasca cu aceasta boala. inca nu stie ce va urma. ce isi doreste cel mai mult sa stie? poate sa ia sildenafil in continuare? da, mintea oamenilor a ramas in urma lucrurilor create de ei. pacat. foarte pacat. orice act de cunoastere asociaza o traire emotionala (citat din damasio). cunoasterea asociata cu durere?
1.@Doamna/domnule helios, in cazul asta mi se pare ca pisicile nu ar fi prea fericite sa fie prinse. Daca au o casa, companie pisiceasca si libertate de miscare, de ce le-ar trebui un stapin uman?
Si nu, n-am nici o trauma in sensul asta.
2.E posibil ca uneori cunoasterea sa presupuna durere; dar in mod sigur presupune neliniste.
P.S.Observ ca aveti imaginatie si verbiaj; nu v-ati gindit sa va faceti un blog? :))
Trimiteți un comentariu