Foto © Verbiaj.
Asfaltul parizian e plămădit din truisme care contrazic
însăşi esenţa acestui colosal oraş.
Boutique-uri, cafenele, librării, suveniruri cu simbolurile
Franţei, vândute la colţ de stradă de cei mai autentici
indieni şi chinezi pe care i-am văzut vreodată.
Totul e de vânzare, zâmbetul, istoria şi croissantul.
Într-o staţie de metrou mai scria: "Imaginez un metro
sans publicite". Accept metroul cu publicitate, accept
fondurile suplimentare care le pot aduce angajaţilor salarii
mai mari şi din care se poate subvenţiona preţul biletelor.
8 euro călătoria... fără publicitate - 16 euro?
Accept, pentru că există metode eficiente de apărare
împotriva publicităţii agresive: poţi sta cu ochii
înecaţi în paginile unei cărţi; poţi asculta Tori Amos
la iPod.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu