Ge-Loup.

Tu eşti liber.
Încearcă de câte ori treci prin dreptul băii să atingi clanţa.
E importantă atingerea metalului acela.
Oamenii intră murdari, ies curaţi.
Tu atingi şi iei urmele celor purificaţi.
Închide uşa: nu mai introduce pe nimeni în afară de cei patru.
(Iubita ta nu se supără de a fi printre ei, ea e Regina lor)
Luni seară treci pe la Ghiţă (chiar numai pe stradă) înainte de Miron.
Caută să dai scrisoarea lui Grâu.
Adu-ţi pijamaua.
Încearcă să-ţi faci albumul.
Pune ordine în toate.
Nu te mai lăsa necăjit de chestiile dela birou: sunt forme conştiente care acum nu mai au nici o importanţă.
Eşti liber.Operaţia a luat sfârşit astăzi la ora 6 cu deplin succes.
Mâna mandarinului - asta luase proporţii şi aveai dreptate.
Tu şti[i] acuma că e vorba de
Nu te grăbi.
Lasă iubitei partea ei. -
Nu-ţi mai face probleme pentru că nu mai ai -Toate îţi stau la îndemână.

Gellu Naum - Inedite, din „Athanor“, Caietele Fundaţiei „Gellu Naum“ 2/2008.

Caietul ăsta l-am scos dintr-o cutie pur şi simplu, cum se întâmplă de obicei.

Tocmai ieri, când a avut loc o coincidenţă.

Mai întâi când am găsit pe LiterNet un interviu mai vechi al Lyggiei Naum în care ea era întrebată „Aţi ştiut de la început că scrie o carte despre dumneavoastră?“ şi ea răspundea: „Nu, nu chiar de la început. El a lucrat la Zenobia vreo patru ani. S-a întîmplat ca eu să aflu cam la un an după ce începuse să scrie la această carte.

Adevărul e că poeziile mi le citea imediat după ce le termina. În general, însă, nu voiam să-l pisez atunci cînd vedeam că scrie ceva şi nu-mi citeşte. Mă gîndeam întotdeauna că orice ar face el nu poate fi decît frumos.

La un an de zile după începerea cărţii, ne aflam la Comana. Eu eram pe terasă şi îi reproşam că nu mă ajută la treburile din curte. Atunci, el a ieşit din camera lui şi mi-a spus: «Bine, iubito, eu scriu despre tine şi tu mă cerţi că nu te ajut să cari o masă!»“.

Apoi am găsit caietul. Cu poezii inedite şi corespondenţe la fel. Cu un rând al lui Victor Brauner către Gellu Naum, în care spunea despre Franţa: „Aici fiecare e în altă parte“

sau cu o telegramă de la Gherasim Luca

SĂRUTĂRI PENTRU LIT(GIOARA)

EPIGRAMĂ ŞI TELEGRAMĂ

DACĂ AI CITIT VREODATĂ MACBETH HAMLET ŞI FAUST
AFLĂ CĂ MĂ ÎNTORC ÎNAINTE DE ZECE AUGUST

şi tot din caiet am învăţat un cuvânt nou: vazuiarde (în context: comentarii vazuiarde), de la fr. vasouillard - confuz.

În concluzie, lucrurile bune sunt înghesuite undeva?

Că la fel a păţit şi piesa asta, care tot în doi ani a fost văzută doar de vreo 95.000 de ori.

Cu muzica pe moarte călcând.

Strelnikov mă întreabă pe ce melodie aş vrea să-mi dau duhul. Nu îmi ascund intenţiile, îmi doresc o moarte rapidă, pe una de maximum 3 minute jumate. În acelaşi timp, mă îndulceşte un pic şi gândul să mor pe un album întreg (orice album Tori Amos se califică).

Până la urmă, cred că o să aleg calea de mijloc şi o piesă cu videoclip cu tot.



Leapşa merge mai departe la Georgia.

Un dor de care mi-am adus aminte.