14. Nebunie în obsesia măririi, a gloriei, a grandorii.

În clasa I m-am îndrăgostit lulea de nişte ciorăpei albi trei sferturi, care se continuau cu un genunchi julit, un sarafan cu picăţele şi un zâmbet strâmb, al naibii de inteligent. Doamna învăţătoare mă pusese în prima bancă, lângă de cea mai frumoasă fată din clasă. Nu mai ştiu cum o chema, dar ştiu cum mă striga: "scumpule!" Scumpule în jos, scumpule în sus, scumpule, ce bastonaş frumos ai (în caiet), scumpule, adio! Pentru că a plecat în al doilea trimestru, la altă şcoală.

Am fost redistribuit imediat lângă un urecheat neinteresant. Şi de atunci am avut parte în prima bancă, a doua, a noua, la perete, la margine, la mijloc sau pe unde mai migram de tot felul de colegi anoşti, eufemistic spus prostuţi, cu bube sau chiar cu păduchi.

Visam, ca oricare dintre noi, să stau lângă tipi mişto, guralivi, bufoni sau simpatici, şmecheri şi frumoşi, care să mă recomande, prin asociere, ca pe o posibilă partidă bună în faţa colegelor. Am aşteptat destul până când mi s-a împlinit visul.

Da, am reuşit să îl am coleg pe cel mai tare, cel mai apetisant, cel mai sclipitor şi miştocar coleg din clasă. În trimestrul doi din clasa a şaptea am rămas singur în bancă.

Later edit.
Între timp, gagica mea din tinereţe cred că a crescut şi arată aşa şi



ascultă piesa asta.


Brazzaville - Star Called Sun

6 predispoziţii la dialog.:

Alice spunea...

Dupa cum la fel de bine, printesa ta din copilarie s-ar putea sa se fi maturizat intr-o muiere ai carei genunchi butucanosi mai pastreaza urmele juliturilor, dar finetea ciorapeilor albi trei sferturi s-a sters demult si din amintire. Din al doilea trimestru din clasa I, cand s-a dus bunic'sa de la oras si-a trebuit sa se mute cu tot cu hainute delicate, apucaturi burgheze si cu scoala in Gulia, la ceilalti bunici.
Acum articulatiile slabite de greutatea coplesitoare a unui posterior aproape neverosimil si le ascunde involuntar sub o pereche decolorata de spilhozeni pe care nu se-ndura sa-i arunce, pentru ca sunt comozi si pentru ca oricum ea nu paraseste niciodata locuinta pentru o destinatie mai aventuroasa decat buticu' lu' nea Gigi, de unde cumpara in general tigari la bucata si pufuleti pentru plozii pe care i-a avut prea de timpuriu. Si apoi, toalele sunt un moft, ea are alte prioritati...
Pe neghiobu' de barba'su nu l-a gratulat niciodata cu "scumpule", da'n general sunt fericiti, iar el raspunde destul de prompt la familiarul rastit gutural si aproape invariabil corectiv "ba, gogule". Gogu face si piata, ca de trei ori pe saptamana e taximetrist. Are o combinati cu unu’ din Afumati.
A, si acum e nerabdatoare ca-auzit ca a scos fi'sa lu' guta album nou si i-a promis cumatra din fundu' curtii ca-i aduce o caseta cu-mprumut.
Pe inteligenta ei conteaza tot familionu', ca-ntr-ale smenurilor n-o’ntrece inca nimeni, deh, a invatat-o viata...

Hm, prozaicul are si el poezia lui, si apoi sunt sigura ca ti s-a intamplat cel putin o data in viata ca evolutia unei persoane sa te descumpaneasca intr-un mod similar.

Inspiratie, curaj si timp pentru P-100, mai ai doar cateva... :)

alexedi spunea...

hihihi

(inca 86 si gata!)

pantacruel spunea...

gagicarule! nesatulule!
"scumpi"!:)

innuenda spunea...

Scumpule, ne vii cu reclame din astea mascate la Adesgo?:D

verbiaj. spunea...

alice, ma bucur ca prima scumpica a inimii mele a patit asa ceva, razbunarea e dulce, asa i-a trebuit daca m-a parasit. ca sa se stie pe viitor ca cine ma insala pe mine uite ce pateste. frumos dezvoltata povestea mea, cu atata atentie ironica pentru detalii. iti multumesc ca ti-ai rupt din timpul tau pe care am citit in ultima ta insemnare ca nu-l ai si ai continuat destinul unei copilite de 7 ani. apropo, si asta e chiar pe bune. pe urecheatul din povestea mea chiar l-am intalnit in vara asta, era la spring in mall vitan, vindea shaorma!

alex: mai am doua zile, deci cam 40 de insemnari pe zi si ajung la suta. mi-e la indemana, nu ma descurajez.

panta: craiule.

innuenda: recomanzi altceva?

Alice spunea...

Placerea a fost a mea, m-a inspirat copila si nu m-am putut abtine. Multumesc de apreciere.
Si apoi, am avut si eu un crai, dintr-a Ia si ne-a tinut pana printr-a IX, desi drumurile ni s-au despartit de foarte timpuriu - eu artista, el ofiter :)
Asa e viata, urechiatul sta bine, eu am avut doi colegi care s-au sinucis din dragoste (cel putin au facut-o pentru persoane diferite)... mm, ce ti-e si cu viata asta, cate pilde, cata inspiratie !
Hai noroc!

Copyright © 2008 - verbiaj. - is proudly powered by Blogger
Smashing Magazine - Design Disease - Blog and Web - Dilectio Blogger Template