Târziu.

Toamna cu ploile ei anonime şi capricioase
s-a furişat tăcută pe străzi şi în calendar.

Celălalt suflet al meu doarme în aşternuturi curate.
Draga mea, nu vreau să te trezesc. Un timp, o să te ţin de mână în gând.

Tu ai degetele lungi şi calde. Primeşte-mă până la tine ca să-ţi scot uşor verigheta.
Ştii, doar, ai somnul zvârcolit şi dac-o pierzi pe sub pat?

Iar acum, nu te deranja să tresari.
Mă întorc spre tine mai întâi cu sufletul, să nu fac zgomot.