Operă şi salahor. Divă şi porc.

Ascult, infatuat, “Benedictus” de Mozart. La căşti.
Îmi privesc colegii cu superioritate.
Urlătorie în playlistul de pe Yahoo! Messenger.
O doamnă, (probabil grasă), schelălăie,
la rândul ei, arogant (probabil în italiană).
Nu prea reuşesc să-mi dau seama.

Şi totuşi, măcelul sunetelor
mă îndestulează cultural. Îmi place.

Dar ce legătură are opera cu salahorul din titlu?
Niciuna.

Doar că stricteţea gravă a notelor scâlciate
îmi aduce aminte de o altă mutilare, petrecută
astăzi, chiar sub ochii mei căprui.

Pe marginea unei borduri bucureştene, un domn salahor
îşi contemplează desăvârşita lucrare. Printr-un gest
mărunt şi cumpănit până la virgulă, tânărul-şepcălie
se uită la baliga de ciment cu care a unit două pietre.
Măsoara capodopera cu o surcea de 10 cm, ruptă
în prealabil dintr-un gard. Ceva nu-i convine.
Mai măsoară o dată. Ia un şerveţel, în prealabil,
tăvălit prin muci şi şterge imperfecţiunea. O aruncă
cât colo. Gâlma de mortar care sufoca echilibrul este
cosmetizată chirurgical. După ea, zboară
şi băţul, care îşi îndeplinise menirea.

Ultratehnologie, folosită cu cap. O ţeastă cu şapcă.
O bordură în care ne vom lovi Daciile. O lucrare
de dimensiune europeană.

0 predispoziţii la dialog.:

Copyright © 2008 - verbiaj. - is proudly powered by Blogger
Smashing Magazine - Design Disease - Blog and Web - Dilectio Blogger Template