joi, martie 29, 2007

E de la ei.


Întuneric în UE.


Aseară am băgat somn de la 10.30.

O pană de curent m-a dat cu capul
de peretele de beton al nostalgiei.

Aroma roşie a comunismului

a zbârlit sute de epiderme de cartier.


Pensionarii îngrămădiţi în cutiile de cretă din

Titan l-au primit pe Ceauşescu în venă.


Întunericul a amorţit spontan glasul frigiderului şi

glasul libertăţii multimedia. Am visat pe întuneric,

cu ochii deschişi. Doar lumânările pâlpâiau absent,

scrijelind pereţii cu umbrele lor.


Telefonul mobil mi-a fost călăuză

pe scara cufundată în beznă. Flacăra lui

s-a stins imediat cum am intrat în casă.

Bateria. Instantaneu, l-am băgat în priză,

ca să-l încarc. Uitasem că se luase curentul.


Am văzut, pe ferestre, chipuri bolnave,

intrate în sevraj. Văduve ale unui televizor mort

prematur.
Copii orfani, abandonaţi la naştere de

computer. Cordonul ombilical de 10 mb/s, rupt

într-o clipă.


O jumătate de oră de plictiseală a întors
oamenii către oameni. I-a făcut să se ţină de

mână, de frică.


Peste nouă luni, în cartier se vor naşte

mulţi copii.

4 comentarii:

Anonim spunea...

Genial finalul insemnarii dumneavoastra! Mi-ati adus aminte de interminabilele discutii pe care le purtam pe intuneric cu bunica mea, atunci cand ne lasa Ceausescu in bezna...
Mi-a placut mult insemnarea dumneavoastra! Kolonelul

verbiaj. spunea...

Domnule kolonel, o onoare să vă am pe blog. Îmi amintesc şi eu de întunericul total în care trăiam, copil fiind. Comunismul nu mă afecta atât de mult, aveam libertăţile jocurilor copilăriei, care mă salvau. Dar le-a furat părinţilor mei tinereţea. Trist. Sunt vremuri care pentru ei nu se vor mai întoarce niciodată.

Anonim spunea...

taica-meu facuse o retea complicata alimentata cu curent de baterie. confortul ucide imaginatia.

mi-a placut mult insemnarea ta.

Admin spunea...

Peste 9 luni se vor naste[...]
Ha ha ha .....genial genial